apogeu

Cred ca am ajuns la un capat de drum.sunt la limita rabdarii,oboselii,deznadejdii,disperarii.nu mai cred,nu mai vad,nu mai vreau sa aud.imi doresc un somn de vreo 2 zile intr-o camera cu aer conditionat si asternuturi albe.vreau un somn fara vise din care sa ma trezesc fara ganduri.si totusi am speranta.am speranta ca dupa aceasta perioada nu tocmai buna(ca sa nu zic groaznica)se va intampla acel eveniment fericit care-mi va ordona viata.da am sa plec si cand ma voi intoarce am sa fiu alt om.omul care am fost menit sa fiu..maktub